HVP Hoteluri Vile Pensiuni Cazare

Cazare Valea Teleajenului - Unitati de cazare din zona turistica Valea Teleajenului pagina 9

Cazare Valea Teleajenului: HVP iti propune unitati de cazare din zona turistica Valea Teleajenului - pensiuni, hoteluri, vile, hosteluri, bungalouri, cabane, camping, garsoniere, apartamente pagina 9 Tipuri de unitati de Cazare Valea Teleajenului promovate: Apartamente Cabane Camping Garsoniere Hosteluri Hoteluri Moteluri Pensiuni Vile Altele . Teleajenul izvoraste din Masivul Ciucas (
Pagina
73-81 din 2189 unitati de cazare
Valea Teleajenului a fost o importanta cale de legatura intre Podisul Transilvaniei si Campia Romana. Peste secole pe aici au trecut drumuri militare si strategice, rute comerciale, ori s-au format locuri de transhumanta pentru turmele de oi venite din Ardeal spre Baltile Ialomitei si Lunca Dunarii. Inceputurile acestor locuri sunt datate inca din comuna primitiva. Pe raza comunei Maneciu au fost descoperite in Costenii Pustii asezari apartinand culturii Ciomortan, inca de la inceputul epocii bronzului. In asezarea din Costenii Pustii, au fost scoase la iveala toporase de mana, din piatra slefuita, perforate pentru inmanusare, varfuri de seceri de piatra, fusaiole din lut ars si ceramica lucrata cu mana, din pasta cenusie, incrustata cu motive geometrice. Se remarca toporul de bronz descoperit pe malul apelor Teleajenului, topor asemanator cu celturile semnalate in depozitele din Transilvania cum sunt cele de la Uioara-Turda si Dipsa-Nasaud, lucru care demonstreaza ca nicicand Carpatii n-au constituit o stavila, ci dimpotriva, o fireasca punte de legatura a populatiilor. Tot pe raza comunei Maneciu, la marginea de vest a satului Facaieni au fost descoperite alte urme ale culturii materiale din epoca bronzului: varfuri de sulita si pumnale de bronz, precum si fragmente de ceramica dacica lucrata cu mana sau la roata, avand motiv ornamental "braul dacic" si fragmente de ceramica Monteoru, similare cu cele de la cetatuia Homoraciu (comuna Izvoarele). Valea Teleajenului este situată la aproximativ 40 de kilometri depărtare de Ploieşti. În această zonă, priveliştile sunt de neuitat iar atracţiile turistice sunt diversificate şi inedite. Principalele forme de turism care pot fi practicate pe Valea Teleajenului sunt cele pentru odihnă şi recreere, pentru cunoaştere, turism pentru pescuit şi vânătoare sportivă, balnear şi agroturism. Potenţialul acestei zone este dat de cadrul natural, de cultura şi istoria acestei regiuni şi implicit, de numărul mare de monumente arhitectonice, culturale şi religioase pe care le adăposteşte Valea Teleajenului. Bogăţia turistică a zonei se reflectă şi în ofertele de cazare, adaptate pentru toate gusturile şi posibilităţile financiare. Astfel, cazarea în localităţile de pe Valea Teleajenului se poate face atât la hoteluri, cât şi la vile şi pensiuni turistice. Zona Valea Teleajenului este destul de bogată în obiective turistice, atât naturale, cât şi culturale sau religioase. Printre acestea se numătă lacul de acumulare Măneciu şi Salina şi Muntele de Sare, Piatra Verde, Cabana Muntele Roşu, Muzeul memorial Nicolae Iorga, Muzeul de artă religioasă, Muzeul de etnografie a Văii Teleajenului, Muzeul Văii Teleajenului, Muzeul Sării, Muzeul "Flori de mină", Muzeul de antropologie Francisc Rainer, Mănăstirea Cheia şi Schitul Crasna. Principalele zone de atracţie turistică de pe Valea Teleajenului sunt zona Castrului roman Drajna, Tabla Buţii, zona Schiuleşti (Izvoarele) drumul spre Cheia (Măneciu), cărora li se alătură câteva importante lăcaşe de cult, Mănăstirea Zamfira din Lipăneşti, pictată de Nicolae Grigorescu, Biserica Sfântul Nicolae şi Biserica Adormirea Maicii Domnului. În plus, turiştii aflaţi în concediu mai pot vizita Moara de apă din Drajna, Cimitirul Eroilor de la Tabla Buţii, ruinele Hanului Roşu şi stâna aflată pe drumul spre Tabla Buţii. Teleajenul, care formează valea care-i poartă numele, izvorăşte din Masivul Ciucaş şi străbate aproximativ 113 kilometri până unde se varsă în râul Prahova, având ca afluenţi pârâul Tâmpa si râul Telejenel. În nordul comunei Măneciu, se află un lac de acumulare precum şi barajul Măneciu. Localităţile traversate de râul Teleajen sunt Cheia, Măneciu-Ungureni, Măneciu-Pământeni, Chiriţeşti, Homorâciu, Cerneşti, Malu Vânăt, Vălenii de Munte, Gura Vitioarei şi Făgetu. Clima acestei zone este predominant continentală, având temperaturi medii anuale cuprinse între 8° Celsius şi 10° Celsius. Hidrografia zonei constă în principal în râul Teleajen, care este un afluent al Prahovei, şi care primeşte în zonă afluenţii Drajna, Varbilău, Telejenel şi Văleanca. Populaţia regiunii este impărţită ca fiind 47% de locuitori în mediul urban şi 53% în mediul rural, în total numărând aproximativ 70.000 de locuitori. Fauna şi flora zonei constă în păduri de gorun şi fag, dar şi de stejar, în zonele mai joase. În general, aceste pădurile sunt alcătuite din foioase, adăpostind iepuri, mistreţi, lupi, vulpi, urşi, căprioare, jderi şi veveriţe. Apele curgătoare sunt bogate în păstrăvi, mrene şi scobari. Numele "Teleajen" înseamnă "drum de care te legi", astfel că, de pe vremea romanilor, drumul de la Teleajen pornea prin munţi, din Transilvania, prin Poiana Fetii, coborând pe lângă râul Telejenel, păstrându-se ca un important drum comercial, care face legătura între Muntenia şi Transilvania. Un reper important în istoria regiunii este momentul în care Mihai Viteazul a trecut cu oastea Carpaţii, prin Valea Teleajenului şi pasul Buzăului, în 1599. Locuri precum Stânca lui Mihai de lângă Cheia, sau Masa lui Mihai Viteazu de langă Tabla Buţii, şi-a luat numele de la acea expediţie, condusă de Mihai Viteazul.