Regiunea Crisana esta situata intre raurile Mures, Somes, Tisa si culmile Muntilor Apuseni. A facut parte partial din Partium. Partea de vest (Körösalföld) apartine Ungariei. Principalele unitati de relief din Romania sunt Campia Aradului, Campia de Vest, Dealurile de Vest, Muntii Plopisului, Muntii Padurea Craiului, Muntii Bihor, Muntii Zarandului si Muntii Codru-Moma. Altitudine maxima: vf. Bihorul (Cucurbata Mare) 1849 m, vf. Budeasa 1790 m, vf. Carligati 1693 m. Principalele cursuri de apa: Crisul Negru, Crisul Repede, Barcau. Principalele lacuri: Petea (carstic si de baraj antropic), Cefa, Madaras. Menumorut a fost mentionat in cronica notarului Anonymus al regelui ungur Béla al III-lea ca fiind duce al tarii dintre Tisa, Mures, si Muntii Apuseni, locuit de "cozari" (probabil o ramura a hazarilor), avand ca resedinta cetatea Biharea, pe timpul venirii ungurilor (896). In lupta cu ungurii, Menumorut pierde partea de vest a ducatului sau pana la Cris, pastrand numai partea dintre Cris si Mures, cu cetatea Biharea. Menumorut pare sa fi fost nepotul lui Morout/Morut, probabil si el voievod in Crisana. Insa existenta lui Morut este disputata, si unul si altul fiind probabil acelasi. Cronicarul maghiar Anonymus afirma ca Menumorut li se adreseaza solilor capetaniei maghiare regale Arpad, zicandu-le sa-i transmita acestuia ca el, Menumorut, asculta de superiorii lui bizantino-bulgari care erau de religie crestin ortodoxa. La 18 noiembrie/1 decembrie 1918, deputatii decid in unanimitate unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Romania, cu pastrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitatea nationalitatilor si a religiilor. La Alba Iulia, asa cum fusese inainte si la Cernauti, la 28 noiembrie, a fost, de fapt, un plebiscit al tuturor romanilor din Austro-Ungaria. Tot la Alba Iulia, cu prilejul Adunarii, se constituie Marele Consiliu National Roman, format din 200 de membri alesi si 50 de membri cooptati. A doua zi, acest Consiliu numeste un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, in frunte cu Iuliu Maniu. Consiliul trimite o delegatie la Bucuresti, condusa de episcopul de Caransebes, Miron Cristea (viitorul patriarh al Romaniei), care, la 1/14 decembrie, inmaneaza regelui Ferdinand I declaratia de la Alba Iulia. La 11/24 decembrie, regele Ferdinand promulga decretul de sanctionare a unirii (totodata si a Bucovinei si Basarabiei). Stema Crisanei este plina de istorie, reflectand inceputurile acesteia inca din Evul Mediu. La baza stemei se regaseste culoarea albastra, mai sus, inspre dreapta gasim o acvila, la stanga un turn de cetate, reprezentand Biharia si in varf, gasim un scut despicat.