Cetatea De Scaun A Sucevei: aceasta pagina prezinta o scurta descriere a obiectivului turistic Cetatea De Scaun A Sucevei, adaugat pe hvp in categoria Castele, Cetati si Palate, zona turistica Bucovina, in judetul Suceava, localitatea Suceava Cetatea de Scaun a Sucevei, intalnita si sub denumirea de Cetatea Sucevei, este o cetate medievala aflata la marginea de est a orasului Suceava. Ea se afla pe un pinten terminal al unui platou aflat la o inaltime de 70 m fata de lunca Sucevei. De aici, se poate vedea intreaga vale a Sucevei.Este preferata folosirea termenului de Cetatea de Scaun a Sucevei si nu a celui de Cetatea Sucevei, deoarece in Suceava au existat doua cetati: Cetatea de Scaun si Cetatea de Apus (Cetatea Scheia), ambele fiind construite de domnitorul Petru I Musat (1375-1391).Cetatea de Scaun a Sucevei facea parte din sistemul de fortificatii construit in Moldova la sfarsitul secolului al XIV-lea, in momentul aparitiei pericolului otoman. Sistemul de fortificatii medievale cuprindea asezari fortificate (curti domnesti, manastiri cu ziduri inalte, precum si cetati de importanta strategica) in scop de aparare, intarite cu ziduri de piatra, valuri de pamant sau avand santuri adanci.Cetatea de Scaun a Sucevei a fost construita la sfarsitul secolului al XIV-lea de Petru I Musat, a fost fortificata in secolul al XV-lea de Stefan cel Mare si distrusa in secolul al XVII-lea (1675) de Dumitrascu Cantacuzino. In prezent, Cetatea de Scaun a Sucevei se afla in ruine.Cetatea de Scaun a Sucevei a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Suceava din anul 2004, avand codul de clasificare SV-II-a-A-05449 si fiind alcatuita din urmatoarele 4 obiective:
• Fortul Musatin - dateaza din sec. al XIV-lea si are codul SV-II-m-A-05449.01
• Incinta exterioara - dateaza din perioada 1476-1478 si are codul SV-II-m-A-05449.02
• Sant de aparare - dateaza de la sfarsitul sec. al XV-lea si are codul SV-II-m-A-05449.03
• Zid de contraescarpa - dateaza din a doua jumatate a sec. al XV-lea si are codul SV-II-m-A-05449.04
La acestea se adauga un sit arheologic, Platoul din fata Cetatii de Scaun, care este localizat la "Campul Santurilor", la marginea de est a orasului si pantele de nord ale dealului si dateaza din epoca medievala (sec. XIV-XVII). Acest sit arheologic are codul de clasificare SV-I-s-A-05390

Cetatea de Scaun a Sucevei - Istoric

In anul 1388, domnitorul Petru I Musat (1375-1391) a mutat capitala Principatului Moldovei din orasul Siret in orasul Suceava. Voievodul era casatorit cu sora regelui Poloniei, Vladislav Iagello (1386-1434).
Cetatea de Scaun a Sucevei este mentionata pentru prima data intr-un document din 10 februarie 1388 al voievodului moldovean Petru I, in care este vorba de imprumutul (3.000 de ruble de argint francesc) cerut de regele Poloniei, care a oferit drept garantie de restituire a banilor provincia Pocutia. Documentul se incheie cu textul "... Si s-a scris cartea in Cetatea Sucevei, luni, in intaia saptamana a Postului sub pecetea noastra, in anul nasterii Domnului 1388". Cetatea de Scaun a Sucevei este mentionata si in alte documente moldovenesti din 1393 si 1395.Ca urmare a cercetarilor arheologice efectuate aici in a doua jumatate a secolului al XX-lea, au fost identificate mai multe etape de constructie a cetatii. Nu au fost identificate aici fortificatii anterioare, rezultand ca prima constructie fortificata dateaza din epoca domniei lui Petru Musat. Cercetarile arheologice au determinat faptul ca aici a existat un palc de padure care a fost defrisat prin incendiere in vederea ridicarii constructiei. Datarea constructiei se datoreaza si descoperirii catorva zeci de monede de argint (toate emise de monetaria voievodului Petru I Musatinul) in cel mai vechi nivel al cetatii.Petru Musat a construit in Suceava un castel fortificat pentru a-i servi ca resedinta voievodala. Castelul avea forma unui patrulater regulat, cu laturile opuse de lungimi egale (laturile de est si de vest aveau 40 m, iar cele de sud si de nord 36 m). In exterior, la fiecare colt al cetatii, dar si pe mijlocul fiecarei laturi, erau dispuse turnuri patrate de aparare (bastioane) cu latura de 4 m.Zidurile aveau o grosime de aproximativ 2 metri, fiind construite din piatra nefasonata, intre pietre aflandu-se umplutura de piatra legata cu mortar, in care s-a mai pus piatra si caramida sfaramata. Au mai fost intrebuintate in masa de zidarie si barne din lemn de stejar pentru a evita fisurarea zidurilor in urma tasarii.Pe latura de est, la o distanta de aproximativ 4 metri de ziduri, a fost sapat un sant de aparare cu o adancime variabila, in jur de 10 metri.In castel se intra printr-o poarta semicirculara (cu raza de 1,5 m) aflata pe latura de sud. Castelul avea in mijloc o curte interioara larga. In interiorul cetatii, pe latura de est, se afla camera de garda. De-a lungul zidurilor erau sapate pivnite boltite ample, deasupra carora se insirau mai multe incaperi: camera domnitorului, camera doamnei, baia domneasca, depozitul de alimente, un paraclis si o inchisoare.Pentru a proteja intrarea in cetate de pericolul atacarii cetatii cu mijloace de artilerie, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a dezvoltat sistemul de aparare a cetatii. El a construit in partea de sud un zid paralel cu zidul cetatii, cu scopul de a proteja intrarea in cetate. De asemenea, a pavat curtea interioara si caile de acces spre cetate.

Cetatea de Scaun a Sucevei - Descriere

Cetatea de Scaun a Sucevei este formata din mai multe elemente componente. Intre cetate si restul platoului se afla un sant de aparare, ale carui pereti dinspre platou de pe latura de est au fost consolidate cu o contraescarpa. O astfel de constructie a existat si pe latura de sud, dar s-a prabusit. Pe latura de vest si pe cea de sud-vest a fost construit un val de aparare artificial.
In Cetatea de Scaun a Sucevei se patrundea printr-un pod de acces cu o parte fixa si o alta mobila, sprijinit in doi piloni inalti din piatra. Partea mobila se putea ridica in caz de primejdie, dar odata trecut de ea exista o capcana in care puteau cadea vizitatorii nepoftiti. Trecut si de partea fixa a podului, se ajunge in curtea interioara a cetatii. De acolo pentru a intra in cladirea fortului se trecea printr-un sistem de trei porti, aparate de soldati ce stateau in camere de garda, special amenajate.
Fortul musatin are un plan dreptunghiular, avand laturile de nord si sud de 36 m si laturile de est si vest de circa 40 m, cu ziduri groase de circa 1,50 m, întarite din loc in loc cu turnuri de aparare, de forma patrata.In mijlocul fortului se afla o curte interioara larga, inconjurata de incaperi cu diferite intrebuintari:

• Pe latura de est a Cetatii de Scaun a Sucevei, care avea trei etaje, se aflau apartamentele domnesti (ale voievodului si ale familiei sale, cand locuiau in cetate), un depozit de alimente si un paraclis. Ferestrele incaperilor domnesti aveau dimensiuni mai mari, avand ancadramente sculptate in piatra. In paraclis se patrundea din curtea interioara prin intermediul unei scari de piatra in spirala. Peretii paraclisului erau acoperiti cu pictura in fresca. In dreptul intrarii de pe latura de nord-est, in zona portilor, se aflau o camera pentru corpul de garda, care pazea intrarile.

• Pe latura de vest a Cetatii de Scaun a Sucevei se afla la subsol o pivnita intinsa, sub forma de hala, in care se patrundea din curtea interioara printr-o scara care cobora. Pivnita era impartita in doua nave prin stalpi masivi, dreptunghiulari, legati, pe de o parte, intre ei prin arcuri semicirculare formate din boltari, iar pe de alta parte, prin arcuri corespunzatoare, transversale, cu peretii laterali. La parter exista o sala de mari dimensiuni, in care se intrunea Sfatul Domnesc. Sala avea console in stil gotic, console in stilul Renasterii, chei de bolta dintre care una cu stema Moldovei (capul de bour cu o stea cu cinci raze intre coarne, incadrat in dreapta de o rozeta cu cinci petale si la stanga de o semiluna)

• Pe latura de sud a Cetatii de Scaun a Sucevei se aflau baia domneasca si o inchisoare in turnul de pe mijlocul laturii sudice a fortului musatin. Initial, intrarea se facea pe latura de sud, printr-o poarta incununata de un arc semicircular.

• Pe latura de nord a Cetatii de Scaun a Sucevei nu existau incaperi, aici aflandu-se doar zidul de incinta si zidul fortului cu bastioane patrate.

Restul incaperilor din Cetate de Scaun a Sucevei erau destinate soldatilor, cetatea avand rol de aparare, ea nefiind locuita de domnitor, familia sa si de sfetnici apropiati decat in caz de pericol, in restul timpului fiind folosita Curtea Domneasca din oras.Incaperile din Cetatea de Scaun a Sucevei aveau sobe din teracota smaltuita, decorate cu motive geometrice, steme ale Moldovei, animale fantastice sau personaje mitologice. In exterior, peretii erau decorati cu siruri de discuri si butoni ornamentali.
Stefan cel Mare a adaugat la Cetatea de Scaun a Sucevei in exteriorul zidului fortului musatin, dar lipite de zid, doua camere de garda in dreptul intrarii de pe latura de nord-est, iar Eustratie Dabija a construit la mijlocul secolului al XVII-lea o monetarie pe latura de est, dar zidurile acesteia s-au prabusit.In exteriorul fortului Cetatii de Scaun a Sucevei se afla zidurile de incinta construite in doua etape, identificabile usor, un zid din vremea lui Alexandru cel Bun paralel cu latura de sud si un zid din vremea lui Stefan cel Mare perpendicular pe turnul patrat de pe latura de sud-vest. Zidurile de incinta Cetatii de Scaun a Sucevei au sapte bastioane semirculare, trei dintre ele avand peretii interiori de forma patrata. Pe latura de est a zidurilor s-a construit depozitul de praf de pusca, iar pe latura de sud s-a amenajat un loc de executie.