Muzeul De Arta Populara Doctor Nicolae Minovici: aceasta pagina prezinta o scurta descriere a obiectivului turistic Muzeul De Arta Populara Doctor Nicolae Minovici, adaugat pe hvp in categoria Muzeu, zona turistica Muntenia, in judetul Bucuresti, localitatea Bucuresti Dr. Nicolae Minovici nr. 1, Bucuresti Primul muzeu bucureştean de artă populară

Clădirea a fost ridicată pentru a adaposti colectia deja anunţată la data ridicării ei, de doctorul Nicoale Minovici. Compartimentele clădirii au fost determinate de categoriile variate de obiecte colecţionate şi modul de expunere. Colecţia a fost îmbunătăţită între 1919-1940 prin valuri succesive de achiziţii. În clădire nu s-a locuit permanent dar, cel puţin până în 1937, aici aveau loc diferite reuniuni familiale sau colegiale, conferinţe şi sesiuni ştiinţifice precum şi diferite consfătuiri profesionale.Muzeul Dr. Nicolae Minovici este primul muzeu bucureştean de artă populară. El a devansat proiectul ambiţios al lui Tzigara Samurcaş; Acesta punea piatra de temelie al actualului Muzeu al Ţăranului Român la 1912, dar clădirea (in forma actuală) urma sa se finalizeze abia în 1941. Nucleul patrimoniului acestui muzeu a fost organizat în clădirea Monetăriei Statului, cu sprijinul lui Spiru Haret, la 1 octombrie 1906.La începutul anului 1906, muzeul Dr. Nicolae Minovici funcţiona deja ca un muzeu privat, care devansase iniţiativa publică. Colectia era expusa intr-un spatiu special organizat, ceea ce nu era cazul pentru impresionanta colecţie adunată de Tzigara Samurcaş.În anul 1936 Nicolae Minovici si-a donat colecţia, impreuna cu proprietatea aferentă, în suprafaţă totală de 13.878 mp, Comunei Bucureşstilor. Potrivit actului de donaţie, vila urma să fie "pentru totdeauna " un muzeu de artă naţională cu denumirea "Muzeul de Artă Populară Prof. Dr. Nicolae Minovici".
Pentru a pastra autenticitatea zonei, in jur gasiti restaurante cu specific traditional, rustice sau mai putin rustice, magazine si alte locuri de viiztat.
Vila era înconjurată de o splendidă grădină în stil 1900 la care şi-a adus contribuţia şi sculptorul decorativ Wilhelm August von Becker.Separat de muzeu şi parc se află "o ferma destinată culturii pomilor fructiferi, plantelor şi creşterii păsărilor". Exista şi un personal angajat reprezentat de un custode, un grădinar şi o îngrijitoare pentru fermă. Pentru plata acestora, precum şi pentru plăţile legate de întreţinere, lumină, apă, gunoi, încălzit, întreţinerea plantaţiei şi replantaţiei, reînnoirea păsărilor de la fermă, Comuna Bucureştilor urma să plătească lunar suma de 30.000 lei, surplusul privindu-l pe donator.Interesant este faptul că "în cazul situaţiei economice sau financiare, leul ar suferi vreo depreciere, suma de 30.000 lei, fixată prin reprezentatul act se va mări sau micşora în raport cu valoarea leului astfel cum este astăzi stabilită".Actul de donaţie a fost autentificat de Tribunalul Ilfov prin procesul verbal nr. 26.471 din 17 iulie 1937. La încheierea procesului verbal, au participat Dr. Nicolae Minovici, Dl O. Tataru care reprezenta Primăria Municipiului Bucureşti, Em. Odagescu, supleant delegat la Tribunalul Ilfov, secţia de notariat, asistat de dl. grefier ajutor Velicu. A existat şi un martor, V. Patru, "avocat personal cunoscut nou". În 22 octombrie 1939 s-a încheiat un nou proces verbal sub "ordinul ministerului inventarului Avuţiilor Publice" nr.85/1/1939 si 85/16/1939.Dr. Nicolae Minovici a murit în 1941. Nepotul său de soră, care primise în 1938 o parte a proprietăţii doctorului, ing. Dumitru Minovici, va prelua de la unchiul său conducerea muzeului. Acesta va ridica între 1939 si 1942 actualul muzeu de Artă Feudală Occidentală, pe care l-a donat în 1945 Academiei Române pentru a nu-l pierde la anunţata "naţionalizare".