Cetatea Nouă a Romanului: aceasta pagina prezinta o scurta descriere a obiectivului turistic Cetatea Nouă a Romanului, adaugat pe hvp in categoria Castele, Cetati si Palate, zona turistica Bucovina, in judetul Neamt, localitatea Roman Ieşind din perimetrul municipiului Roman, la aproximativ 5 km de oraş, pe malul stâng al Siretului, a fost identificată şi cercetată arheologic Cetatea Nouă a Romanului.

Situată pe teritoriul localităţii Gâdinţi (comuna Sagna), aceasta este o fortificaţie de piatră construită în timpul lui Ştefan cel Mare şi constituie singura cetate ce nu s-a ridicat conform tradiţiei şi practicii medievale pe locuri dominante, greu accesibile.

Construită probabil în 1466, când Ştefan cel Mare se străduia să creeze puncte de rezistenţă şi în partea sudică a ţării, Cetatea Nouă de la Gâdinţi era alcătuită dintr-un nucleu de ziduri, înconjurat de un şanţ de apărare pavat cu lespezi de piatră. Terenul nisipos şi deci instabil, a obligat la amenajarea unui pat din bârne de stejar, peste care s-au turnat temeliile construcţiilor de piatră. Nucleul fortificat cuprindea aproximativ şapte turnuri circulare, legate prin ziduri şi dispuse în limitele unui plan stelat.

Distrusă în timpul campaniei otomane din 1476 condusă de Mohamed al II-lea, cetatea va fi refăcută până în februarie 1478 când reapare documentar pârcălabul de Cetatea Nouă. În 1483, când cetatea a fost mărită şi întărită, s-a construit o nouă pânză de ziduri cu turnuri circulare în faţa intrării şi un turn rectangular pe latura sudică, latura cea mai vulnerabilă ce nu era protejată de apa Siretului. Toată această fortificaţie a fost înconjurată de un impunător şanţ de apărare, cu o lăţime de 30-60 m, obţinut prin abaterea apelor Siretului.

Astfel întocmită, Cetatea Nouă a Romanului a continuat să joace un rol important în sistemul defensiv al Moldovei, până în anul 1675, când

... trimis-au Dumitraşco-Vodă (Dumitraşcu Cantacuzino) pe Panaitachii uşerul Morona
c-un agă turcu, pentru să strâce cetăţile...

aşa cum îi poruncise vizirul. Fortăreaţa a devenit practic inutilizabilă şi printre dregătorii ţării încetează să mai fie menţionat şi pârcălabul de Cetatea Nouă. Zidurile impunătoare s-au risipit treptat, dar amintirea atâtor fapte de arme şi temeliile adânc înfipte în malul Siretului au supravieţuit până în zilele noastre.

În momentul de faţă din vechea cetate se mai regăsesc doar câteva movile de pământ şi piatră, pierdute printre bălării înalte de un stat de om, şi care cu greu mai amintesc de ceea ce a fost cândva Cetatea Nouă a Romanului.