Lacul Techirghiol: aceasta pagina prezinta o scurta descriere a obiectivului turistic Lacul Techirghiol, adaugat pe hvp in categoria Lacuri si Baraje, zona turistica Litoral, in judetul Constanta, localitatea Techirghiol Techerghiol judetul Constanta

Lacul Techirghiol este cel mai mare lac salin din Romania, un mare luciu de apa (1.226,97 hectare) aflat in vecinatatea imediata a liniei costiere, la cca. 15 km sud de Constanta; denumirea turceasca Tekirgöl se traduce prin lacul barbunului (Mullus barbatus). Namolul si apele lacului se utilizeaza pentru calitatile lor balneoterapeutice, incepand cu secolul 19; dealtfel, namolul acesta se produce ca rezultat al descompunerii bacteriene a organismelor acvatice care si-au terminat existenta, mai cu seama a crustaceelor Artemia salina si a algelor ce traiesc în apa.

Un liman fluvio-maritim, avea faze de conectare a bazinului cu marea… cand era un golf marin. Apele lacului, odata deconectate de cele marine prin formarea unui cordon de nisipuri litorale (de cca 200 m latime),  au devenit in mod natural hipersaline, ca rezultat al evaporarii puternice in climatul subarid, ce a dus la scaderea nivelului apei lacustre si cresterea concentratiei de sare la un nivel mai ridicat decat in apele marine. Nu se poate exclude o patrundere a apelor marine prin cordonul de nisip, la adancime. Nivelul lacului fluctueaza atat anual cat si multianual; la masuratori din 1909, nivelul apei lacului era la -1,5 m fata de nivelul marii, pentru a scadea la -1,64 in 1953, iar acum a crescut aproape de nivelul marii, probabil ca rezultat al unui climat mai putin arid-semiarid sau al perioadelor cand irigatiile agricole au dus la cresterea cantitatilor de apa introduse in bazinul de captare a lacului.

Salinitatea masurata în 1893 arata 71,392 g/l, în 1924 era de 106,896 g/l iar în 1969 de 81,485 g/l, pentru ca prin anii 1990 sa se ajunga la un nivel de sub 60 g/l, ceea ce arata efecte sinergice ale unor fluctuatii naturale si interferente umane… Actualmente, apele lacului Techirghiol sunt impartite in 3 entitati separate de digurile construite în 1983 si 1989, astfel ca exista o mare zona cu apa salina (52-55 grame de sare la litru) situata in apropierea marii la est, o zona salmastra (6-8 g/l) intermediara, si o zona indulcita (1-2,3 g/l), situata catre “coada lacului”… zona vestica avand arii inmlastinite cu vegetatie palustra caracteristica apelor dulci. Indulcirea apelor duce la schimbarea compozitiei faunistice, mai cu seama reducerea ponderii speciilor de nevertebrate adaptate apelor hipersaline.

Salinitatea ridicata ca si vantul care amesteca cvasipermanent apele lacului duce la situatia ca inghetarea apelor sa fie foarte rara, mai cu seama neinghetand apele dinspre zona centrala. Aceasta caracteristica a apelor care raman neinghetate chiar daca ajung la -2 sau -3 grade in timpurile iernilor cand “afara” este ger cumplit, face ca locul sa fie atractiv pentru iernarea a numeroase pasari de balta.

La sud de lac, o zona umeda mai mica, numit Lacul Tuzla, este inconjurat de stufaris si are ape inmlastinite… de fapt, candva aceasta zona era parte a lacului Techirghiol, de care a fost separat printr-un dig de piatra; existau si initiative comuniste de desecare a fostului brat Tuzla pentru ca terenul sa fie “redat agriculturii”. În martie 2007 aria era plina de broaste verzi (Rana sp). Am auzit ca au fost active în toate lunile ‘iernii’ care se termina, în lipsa temperaturilor scazute care sa le fi alungat în hibernare.

Peisajul care inconjoara aceste ape este dominat de terenuri arabile, precum si mici pasuni cu tufarisuri rare sau zone bolovanoase. Daca privesti de sus lacul, vezi cam cat de atractiva trebuie sa fie suprafata de apa pentru un mare numar de pasari de balta, care il utilizeaza mai cu seama in perioada de pasaj precum si iarna, dar exista si consistente populatii cuibaritoare cum ar fi spre exemplu marele numar de califari albi (Tadorna tadorna), care cuibaresc in vagauni din vecinatatea lacului si isi cresc puii pe suprafata acestuia. Daca ai ocazia de a vizita lacul in diferite perioade ale anului, vei vedea cat de diferita este situatia pasarilor prezente la variatele momente… poti vedea cum o zi este plina de miscare si alta este mai linistita… cand stolurile unei oarecare specii migratoare si-au incheiat popasul pe Techirghiol si au zburat mai departe. Sunt situatii cand vezi mai ales lisite (Fulica atra) cum plutesc multe, in deriva pe marunte valuri, altadata corcodeii (Podiceps sp) domina peisajul… si frecvente sunt cazurile de observare a unor “pasari rare”.

Protectie legala este oferita de Hotararea 1266/2000. Lacul Techirghiol este declarat sit Ramsar la data de 23 martie 2006, avand numarul 1.610. Lacul Techirghiol este sit Natura 2000 pe baza Directivei Pasari a Uniunii Europene, avand codul ROSPA0061; se cunosc de aici cca. 150 de specii de pasari, variatele specii fiind prezente in diferite perioade ale anului. Suprafata sitului este de 3.035,3 hectare, cuprinse intre altitudinile de 0 si 80 m, aria in cauza fiind parte atat din regiunea biogeografica pontica cat si din cea stepica. Conform formularului standard al sitului, Lacul Techirghiol este important pentru iernarea a 7.000 de gaste cu gat rosu (Branta ruficollis), 40 de exemplare de lebada de iarna (Cygnus cygnus), 34 egrete mari (Egretta alba) 1 exemplar de soim de iarna (Falco columbarius), 1 ex. soim calator (Falco peregrinus), 3 ex. cufundac polar (Gavia arctica), 1.800 (Mergus albellus), 800 rate cu cap alb (Oxyura leucocephala), 800 de cormorani mici (Phalacrocorax pygmeus) samd. Dintre speciile care cuibaresc aici, merita mentionate 30 perechi de piciorong (Himantopus himantopus), 10-12 perechi de starc pitic (Ixobrychus minutus) etc. In perioada de pasaj, situl este utilizat printre altele de 20 exemplare de prundaras de saratura (Charadrius alexandrinus), 1.300 de berze albe (Ciconia ciconia), 600 de pescarusi cu cap negru (Larus melanocephalus), 5.200 de pescarusi mici (Larus minutus), 100-120 de pelicani comuni (Pelecanus onocrotalus), 100 de bstausi (Philomachus pugnax), 20 exemplare de chira mica (Sterna albifrons)… In perioadele de migratie, apele sitului sunt utilizate de peste 20.000 de pasari de balta.

Aici a fost implementat un proiect Life focalizat pe protejarea conditiilor de iernare a gastei cu gat rosu (Branta ruficollis), una dintre cele mai rare specii de gaste ale Planetei, care cuibareste în peninsula Taimir din Siberia si ierneaza preponderent în zona dobrogeana Romania-Bulgaria: are la Techirghiol ape neinghetate iarna, pe care poate sa isi petreaca noptile.