Muzeul Apelor Mihai Bacescu Din Falticeni: aceasta pagina prezinta o scurta descriere a obiectivului turistic Muzeul Apelor Mihai Bacescu Din Falticeni, adaugat pe hvp in categoria Muzeu, zona turistica Moldova, in judetul Suceava, localitatea Falticeni La 17 august 1982 lua fiinţă la Fălticeni, în “semn de iubire şi recunoştinţă” profesorului Vasile Ciurea, Muzeul de ştiinţe naturale.
Din 28 martie 1993, muzeul nu numai că se va numi muzeul apelor, dar va primi şi numele ctitorului său Mihai Băcescu. Se împlinea astfel o dorinţă şi o definire elocventă, precum şi un gest de aleasă gratitudine şi preţuire celui care şi-a închinat viaţa cercetării mediului acvatic şi a dat culturii fălticenene dimensiuni valorice perene.
Muzeul cuprinde compartimente structurate organic, de un real interes ştiinţific. Astfel, preţuind tradiţiile muzeistice fălticenene, în două săli rememorăm aspecte ale primului muzeu din localitate, câteva exponate rămase evocând natura pasiunilor şi preocupărilor înaintaşilor noştri, în special ale ctitorului de muzeu, Vasile Ciurea.
Aici sunt reprezentate aproape toate secţiile vechiului muzeu: arheologie, istorie, arme vechi, etnografie, carte veche, numismatică şi fotografii. Trăsurica, un exponat de mare valoare, executată de Leon Comnino timp de 35 de ani numai din briceag, şi expusă în 1937 în expoziţia universală de la Paris, impresionează şi reţine îndelung atenţia vizitatorului prin maiestria execuţiei şi migala creatorului ei.
Muzeul prezintă lumea cercetătorilor Emil Racoviţă, Grigore Antipa, Paul Bujor şi Ion Boreca, exponatele de aici reliefând contribuţiile ştiinţei româneşti în domeniul hidrobiologiei. Participând la numeroase expoziţii oceanice, descoperind numeroase specii de peşti şi crustacei, academicianul Mihai Bacescu a dăruit muzeului peste 700 de exponate. Toate acestea sunt expuse în două săli, ca un omagiu adus savantului Mihai Bacescu, muncii sale de cercetare şi autor a peste 475 de lucrări ştiinţifice originale publicate singur sau cu colaboratori din tară şi străinatate.
Bucuria nespus de mare a vizitatorilor, mai cu seamă a celor tineri, este atunci când ajung la partea vie a muzeului: acvariile. În cele 13 bazine cu o capacitate de peste 11.000 litri de apă, traiesc numeroase specii de peşti indigeni şi exotici, broaşte ţestoase, scoici şi raci. Zestrea muzeului este îmbogăţită pe deplin şi cu un glob geografic, unic în lume, prin faptul că redă la scară, alături de relieful uscatului, configuraţia reliefului subacvatic. Donat în 1986, globul geografic a fost executat cu maiestrie şi cu o exactitate milimetrică, pe parcursul a cinci ani şi jumătate, de către profesorul de geografie Isaic Neculai din Vadul Moldovei.
S-a afirmat pe bună dreptate că în muzeul nostru se întâlnesc muntele cu marea. Dar ca să te convingi de autenticitatea acestei sintagme, trebuie să intri în el, să vezi, să asculţi, să nu uiţi.