Manastirea Frasinei: aceasta pagina prezinta o scurta descriere a obiectivului turistic Manastirea Frasinei, adaugat pe hvp in categoria Biserici si Manastiri, zona turistica Oltenia, in judetul Valcea, localitatea Ramnicu Valcea Manastirea Frasinei este singura manastire ortodoxa din Romania unde femeile nu au voie sa intre. Manastirea se afla in comuna Muereasca, judetul Valcea. Din localitatea Ramnicu-Valcea se merge pe drumul national 7 (drumul european 61), inspre Sibiu, cale de vreo 10 kilometri, pana in dreptul localitatii Gura Vaii, unde se face stanga, pana in localitatea Muereasca.

In aceasta sfanta manastire, regulamentul Sfantului Calinic, unic in felul lui, de a nu se manca niciodata carne in manastire, de a nu intra niciodata femei si de a se face slujba la miezul noptii pana dimineata, este pastrat cu strictete.

Manastirii Frasinei, denumire primita datorita padurilor de frasini din zona, dateaza din anul 1710, cand doi monahi, anume cuviosii Ilarion si Stefan, s-au retras in aceste locuri singuratice; la inceput, cei doi au locuit intr-o coliba de lemn, avand doar un paraclis, unde se rugau. Dupa anul 1718, cuviosii Ilarion si Stefan se hotarasc sa se stabileasca definitiv aici si sa dea o forma legala schitului pe care il infiintasera. De aceea merg la episcopul Inochentie al Ramnicului si Noului Severin spre a obtine binecuvantarea necesara intemeierii noului schit si aprobarea oficiala pe baza careia sa poata locui in siguranta.

In 1764 boierii Carstea, Damian si Nicolita din Ramnicu Valcea, construiesc o biserica de zid in locul celei de lemn, inzestrand-o cu toate obiectele necesare cultului. Biserica a fost zugravita in acelasi an de Teodor zugravul si ucenicul sau Enache. Biserica va avea hramul "Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul", hram care s-a pastrat pana astazi pentru lacasul care, dupa construirea noii manastiri, va deveni biserica de cimitir.

In noua forma, schitul isi desfasoara viata pasnic, pana in 1780, cand o brigada de voluntari romani, condusa de Preduta Bujoreanu, se retrage aici din calea austriecilor. Mica brigada de voluntari nu a rezistat atacului, Bujoreanu fiind executat dupa ocuparea schitului. Austriecii au luat tot ceea ce era de valoare, dar nu au distrus biserica de curand infiintata. In aceasta situatie de jaf si teroare, monahii parasesc pentru prima data schitul care va ramane pustiu pana la 1845, cand un calugar de la Manastirea Cernica, cuviosul Acachie, il va repune in vechile randuieli de viata monahala in care a fost pana atunci. Se crede ca Acachie a fost fratele Sfantului Calinic.