HVP Hoteluri Vile Pensiuni Cazare

Cazare Muntenia - Unitati de cazare din zona turistica Muntenia pagina 9

Cazare Muntenia: HVP iti propune unitati de cazare din zona turistica Muntenia - pensiuni, hoteluri, vile, hosteluri, bungalouri, cabane, camping, garsoniere, apartamente pagina 9 Tipuri de unitati de Cazare Muntenia promovate: Apartamente Cabane Camping Garsoniere Hosteluri Hoteluri Moteluri Pensiuni Vile Altele . Muntenia este o regiune istorica din sudul Romaniei
Pagina
73-81 din 2189 unitati de cazare
Muntenia era denumirea care apare pentru prima data in cronicile primilor domnitori moldoveni. Prin Muntenia se intelegea intregul teritoriu al Tarii Romanesti , probabil pentru faptul ca in regiunile invecinate cu Moldova densitatea populatiei era mult mai mare în zona de deal si de munte, zonele de campie din Muntenia fiind foarte putin populate datorita vastelor paduri ale Teleormanului si ale Vlasiei care se intindeau de la raul Olt pana pe teritoriul Bucuresti de astazi si a Baraganului în care predomina la acea vreme vegetatia de stepa care se termina brusc spre sud cu intinderi de nisipuri miscatoare apoi mlastinoase în jurul Dunarii. Teritoriul Munteniei era locuit in antichitate de triburile Getilor (getae), care erau popor de neam tracic. Istoricul antic Strabo sustinea ca "dacii si getii vorbesc aceeasi limba". Herodot ii introduce in istorie cu urmatoarea mentiune: "Getii sunt cei mai barbati, si mai drepti dintre traci". In jurul anului 340 i.e.n., deoarece getii din dreapta Dunarii (sud dunareni) au devenit dependenti de Macedonia, regii macedoneni formuleaza pretentii de suprematie si asupra getilor din nordul Dunarii, insa incercarile intreprinse de Alexandru cel Mare 335 i.e.n. si 327 i.e.n. ) si Lisimah (310 i.e.n. ) de a-i supune, raman fara rezultat. Mai tarziu, getii duc lupte cu bastarnii, (popor germano-celtic), care intre anii 200 si 100 i.e.n. ocupa poalele nord-estice ale Muntilor Carpati si malurile Nistrului. Teritoriul Munteniei a facut parte din marele regat dac a lui Burebista dar nu si din regatul lui Decebal. Dupa victoria asupra lui Decebal, Traian trimite trupe auxiliare in Muntenia si sudul Moldovei pentru pacificarea regiunii. Conducatorii locali fac juraminte de vasalitate, dar teritoriul Munteniei nu este anexat si nu devine provincie a Imperiului Roman, ramanand doar in zona de influenta. In 117, dupa moartea lui Traian, romanii retrag trupele din cea mai mare parte a Munteniei si fixeaza granita de-a lungul limesului Transalutanus. Au loc numeroase atacuri ale carpilor, (un trib de daci liberi) si gotilor sau poate getilor, subiectul este supus multor controverse deoarece, de-a lungul timpului, unii cronicari, in mod voit sau intamplator (din ignoranta), i-au confundat pe geti cu gotii. Primul care a utilizat termenul de "got" ca echivalentul lui "get", a fost imparatul filozof Iulian Apostatul (361-363 e.n.). In secolul IV, echivalenta eronata geti-goti a fost adoptata si de alti autori, iar prin scrierile istoricului latin Claudianus (inceputul secolului V) si mai ales ale lui Orosius (autor spaniol de origine gota), apoi prin ale istoricilor Cassiodor si Iordanes, aceasta confuzie a capatat o larga raspandire. Trebuie mentionat ca lucrarea lui Iordanes numita "Getica", era de fapt consacrata gotilor. Istoricul got Iordanes in lucrarea sa din 551 "Getica" (De Origine Actibusque Getarum) ii descrie in mod eronat pe goti ca fiind urmasii getilor lui Burebista si Deceneu, lucru explicat de unii istorici prin apropierea fonetica a celor 2 cuvinte. Este stiut ca gotii au patruns in Muntenia impinsi de huni, dar nu sunt dovezi ca in acea perioada au intrat in conflict cu romanii si nici nu exista urme ca deplasarea lor s-ar fi desfaaurat catre limesul roman. Sunt insa suficiente dovezi clare ca au strabatut in raidurile lor de prada campiile Baraganului si Buzaului si ca romanii au infiintat pentru ei o episcopie la Silistra. Conflictul deschis al gotilor cu romanii s-a declansat mai degraba dupa trecerea gotilor peste Dunare si acceptarea lor temporara ca federati. Aurelian incheie un tratat cu gotii, tolerand migratia lor peste sau in teritoriul dacic ca niste federati ai Imperiului Roman. Asadar, gasim in Dacia urmatoarele triburi de goti: Taifalii si Victoalii. Asezarile gotilor in Dacia cuprindeau numai Podisul Moldovei si jumatatea rasariteana a Campiei Romane, în timp ce in spatiul carpatic continua sa locuiasca populatia daco-romana, ramasa aici dupa retragerea legiunilor si a administratiei romane peste Dunare (in nou infiintata Dacia Aurelia). Dupa asezarea lor in nordul Marii Negre, gotii se imparteau in vizigoti (goti apuseni, ramura tervingilor), care erau localizati intre Nistru si campia rasariteana a Daciei, si ostrogoti (goti rasariteni), care locuiau la est de Nistru. Muntenia si Dobrogea au fost un culoar de trecere al popoarelor migratoare, trecerea gotilor si bulgarilor lasand suficiente urme, apoi invaziile cumane care pun chiar bazele unui stat Cumania neagra ce cuprindea mai ales Moldova cu Muntenia si tatare (care stapaneau indeosebi zonele de campie din Muntenia si Moldova la momentul pomenirii voievodatelor lui Litovoi, Seneslau, Ioan si Farkas (Lupu) in diploma cavalerilor ioaniti. Toate aceste navaliri au dus la mentinerea unei populatii stabile destul de reduse in zona. Populatia avea sa creasca in timp si prin venirea treptata a mai multor grupuri de romani sud-dunareni care fugeau din calea atacurilor hunilor si avarilor asupra Imperiului Bizantin. Astfel ca in secolul al XII-lea cronici bizantine si slave considerau populatia un amestec al urmasilor triburilor geto-dace care intrasera in contact frecvent cu civilizatia romana, vlahi sud-dunareni si slavi crestinati de bizantini. Acest amestec de populatii avea, ca element comun de cultura, filonul roman. Dupa victoria lui Basarab I de la Posada, acesta si Vladislav I isi extind stapanirea asupra teritoriului Munteniei si al sudului Moldovei (sub denumirea de "Basarabia") in urma unor campanii victorioase impotriva tatarilor care ajunsesera stapanitori peste aceste teritorii dand astfel nastere principatului medieval al Tarii Romanesti cu capitala la Campulung.